Dincolo de realitate – AI în atelierul fotografului

Unealtă, ajutor sau începutul unei alte imagini

Inteligența artificială a intrat în lumea imaginii aproape fără să bată la ușă.La început a stârnit curiozitate. Apoi uimire. După aceea au apărut întrebările, entuziasmul, rezervele și, inevitabil, discuțiile.

Pentru fotograf însă, poate cea mai interesantă întrebare nu este dacă inteligența artificială este „bună” sau „rea”.Întrebarea este mult mai simplă: Ce poate face AI în atelierul unui fotograf?

Pentru că între o fotografie realizată cu aparatul și o imagine creată integral prin inteligență artificială există astăzi o zonă foarte largă. În această zonă se află instrumente care pot corecta, restaura, selecta, completa sau transforma o fotografie.Iar diferențele dintre aceste intervenții merită cunoscute.

Când AI lucrează aproape nevăzut

Uneori folosim instrumente bazate pe inteligență artificială fără ca rezultatul final să pară în vreun fel artificial. Reducerea zgomotului dintr-o fotografie realizată la ISO ridicat, îmbunătățirea clarității, selectarea automată a cerului sau a subiectului, recunoașterea fețelor, corectarea unor mici imperfecțiuni, toate pot implica algoritmi inteligenți.Fotografia rămâne aceeași scenă surprinsă de fotograf.

AI nu inventează povestea, ci îl ajută pe fotograf să lucreze mai repede sau mai precis asupra materialului pe care deja îl are. Este, poate, forma cea mai discretă în care inteligența artificială și-a făcut loc în fotografia contemporană.

Un fir, un coș de gunoi, un trecător… Oricărui fotograf i s-a întâmplat. Ajunge acasă, deschide fotografia pe monitor și descoperă exact acolo unde nu trebuie un cablu, o pată, un indicator, un obiect sau un trecător care distrage atenția.

Ani la rând, asemenea elemente au fost eliminate manual prin instrumentele clasice de editare. Astăzi, unele programe pot analiza zona din jur și o pot reconstrui aproape instantaneu. Este comod. Este rapid. Uneori este spectaculos de eficient.

Dar aici apare și prima întrebare interesantă. Dacă eliminăm un fir electric, fotografia este în continuare aceeași fotografie? Dar dacă eliminăm un om? Dar o mașină? Dar o clădire?

Nu există o linie desenată cu rigla care să ne spună exact unde se termină editarea și unde începe transformarea. Tocmai de aceea este important să știm ce am făcut imaginii și în ce context o prezentăm.

✦   Tehnologia poate schimba imaginea. Privirea fotografului îi dă sens.   ✦

Când cadrul devine mai mare

Un alt instrument spectaculos poate continua fotografia dincolo de marginile ei.

Am fotografiat prea strâns? Inteligența artificială poate extinde cadrul și poate genera ceea ce ar fi putut exista în stânga, în dreapta, deasupra sau dedesubt. Din punct de vedere vizual, rezultatul poate fi perfect credibil. Din punct de vedere fotografic însă, situația se schimbă.

Acea parte a imaginii nu a fost surprinsă de aparat. A fost creată. Este o diferență mică la prima vedere, dar importantă atunci când discutăm despre natura unei imagini.

Restaurarea fotografiilor vechi

Există însă un domeniu în care AI poate deveni un ajutor emoționant.Fotografiile vechi.

Imagini zgâriate, decolorate, rupte sau deteriorate pot fi curățate și restaurate cu ajutorul unor instrumente care identifică defectele și încearcă să reconstruiască zonele pierdute.

Uneori, dintr-o fotografie aproape uitată reapare chipul unui bunic, o casă care nu mai există sau o zi din copilărie. Dar și aici trebuie păstrată măsura. Restaurarea încearcă să recupereze o imagine. Transformarea începe să inventeze una. Iar între cele două există o diferență pe care merită să o cunoaștem.

✦   Restaurarea recuperează amintiri. Imaginația deschide alte lumi.   ✦

Fotografia ca punct de plecare

De aici începe o altă lume.

Putem porni de la o fotografie reală și putem schimba cerul, anotimpul, hainele, decorul sau lumina. Putem transforma ziua în noapte, vara în iarnă sau o stradă obișnuită într-un decor fantastic.

Imaginea inițială continuă să existe undeva în rezultat, dar realitatea surprinsă de aparat a fost modificată substanțial. În acest punct poate fi mai potrivit să vorbim despre o creație vizuală pornită de la fotografie.

Nu este nevoie să o comparăm cu fotografia clasică și nici să le așezăm una împotriva celeilalte. Sunt forme diferite de construire a unei imagini. Iar alegerea de a păstra fotografia nealterată merită același respect ca dorința altui creator de a experimenta.

Și dacă nu mai există fotografia?

Inteligența artificială poate crea astăzi o imagine fără aparat de fotografiat, fără obiectiv și fără un moment real aflat în fața fotografului. Există doar o idee exprimată prin cuvinte, uneori însoțită de imagini de referință, iar sistemul construiește rezultatul.

Putem obține peisaje care nu au existat, personaje imaginare, lumi fantastice sau scene care par fotografiate, deși nu au fost niciodată în fața unui aparat. Aici nu mai vorbim despre editarea unei fotografii și nici despre o fotografie realizată cu aparatul, chiar dacă rezultatul îi imită aspectul. Vorbim despre o imagine generată. Iar această distincție simplă poate lămuri multe dintre discuțiile care apar în jurul AI.

Patru imagini care pot părea asemănătoare

Privite repede pe ecranul unui telefon, patru imagini pot părea pur și simplu patru fotografii.Dar ele pot avea istorii complet diferite:

– o fotografie editată prin metode clasice;
– o fotografie asupra căreia au fost aplicate instrumente AI de corecție;
– o fotografie transformată substanțial cu ajutorul AI;
– o imagine generată integral prin inteligență artificială.

Rezultatul vizual poate fi apropiat. Procesul prin care s-a ajuns la el nu este.Iar pentru un spațiu dedicat imaginii, cunoașterea acestui proces poate fi mai utilă decât împărțirea oamenilor în tabere. Pentru că, dincolo de ceea ce vedem într-o imagine, există întotdeauna o poveste despre felul în careaceasta a fost creată, despre alegerile autorului și despre granița, tot mai subtilă, dintre realitate și imaginație.

1. Originalul – Fotografia originală

Imaginea așa cum a fost realizată, direct din aparat, fără nicio intervenție ulterioară. Acesta este punctul de plecare pentru celelalte trei variante.

2. Editare discretă – Corecții de bază

Ajustarea luminii, contrastului, culorilor și clarității, fără a adăuga sau elimina elemente din imagine. Fotografia rămâne aceeași scenă surprinsă de aparat.

3. Editare cu AI – Intervenții cu AI

S-au adăugat elemente care nu existau în fotografia originală: ninsoare, fundal cu brazi și o atmosferă mai pronunțată de iarnă. Imaginea păstrează subiectul principal, dar realitatea surprinsă de aparat a fost modificată.

4. Reinterpretare AI – Creație vizuală pornită de la fotografie

Pornind de la subiectul din fotografia originală, scena a fost transformată amplu cu ajutorul AI: a fost extins cadrul, a fost creat un nou fundal și a fost adăugată lumina apusului, într-o atmosferă de poveste. Rezultatul este o reinterpretare creativă, care se îndepărtează substanțial de scena inițială.

✦   Instrumentul propune. Creatorul alege.   ✦

Instrumentul nu ia decizia

Inteligența artificială poate propune, selecta, elimina, completa și genera. Dar fotograful  sau creatorul imaginii  rămâne cel care decide. El alege fotografia. El hotărăște ce păstrează. El stabilește cât intervine. Și tot el decide când imaginea este terminată.

În acest sens, AI poate fi privită ca un instrument extrem de puternic. Iar cu cât instrumentul este mai puternic, cu atât devine mai important să înțelegem ce face.

1. Originalul – Fotografia originală

Imaginea așa cum a fost realizată, direct din aparat, fără nicio intervenție.

2. Editare cu AI – Intervenții cu AI

Au fost adăugate elemente care nu existau în fotografia originală: căpșuni coapte suplimentare, o floare și o buburuză. Imaginea păstrează subiectul principal, dar realitatea surprinsă de aparat a fost modificată.

3. Reinterpretare AI – Creație vizuală pornită de la fotografie

Pornind de la subiectul din fotografia originală, scena a fost complet transformată cu ajutorul AI: a fost extins cadrul, au fost adăugate frunze, flori, alte căpșuni, picături de rouă și lumina caldă a răsăritului. Această imagine nu mai reprezintă scena inițială, ci o interpretare creativă inspirată de fotografie.

Poate cea mai importantă întrebare

În loc să întrebăm permanent: „Este voie să folosim AI?”poate ar fi mai interesant să întrebăm: „Cum a fost realizată această imagine?”

Răspunsul nu îi răpește frumusețea. Îi spune povestea. Pentru că fotografia, editarea fotografică și imaginea generată pot exista în același spațiu fără să fie obligate să pretindă că sunt același lucru.

Iar într-o lume în care posibilitățile de a crea imagini devin aproape nelimitate, poate că una dintre cele mai importante calități rămâne tocmai aceasta:să știm ce privim. Să prețuim atât autenticitatea clipei surprinse prin obiectiv, cât și libertatea de a explora alte forme de expresie, fără să confundăm una cu cealaltă.

Poate că viitorul imaginii va aduce instrumente pe care astăzi nici nu ni le imaginăm. Dar emoția celui care privește lumea și simte că o clipă merită păstrată va rămâne, dincolo de orice tehnologie, inima fotografiei.

✦   Dincolo de tehnologie, povestea imaginii rămâne esențială.   ✦

1. Originalul – Fotografia originală

Imaginea așa cum a fost realizată, direct din aparat, fără nicio intervenție.

2. Editare cu AI – Intervenții cu AI

Au fost adăugate elemente care nu existau în fotografia originală: luminile aprinse, câteva frunze în cadru și o atmosferă de apus. Imaginea păstrează subiectul principal, dar realitatea surprinsă de aparat a fost modificată.

3. Reinterpretare AI – Creație vizuală pornită de la fotografie

Pornind de la subiectul din fotografia originală, scena a fost complet transformată cu ajutorul AI: a fost extins cadrul, a fost creat un nou fundal, a fost adăugată lumina apusului, reflexele pe apă, frunze în mișcare și o întreagă atmosferă. Această imagine nu mai reprezintă scena inițială, ci o interpretare creativă.