Un zâmbet printre fire
Există zâmbete care nu au nevoie de spectatori. Se nasc dintr-o bucurie măruntă, dintr-un gest obișnuit, din plăcerea de a privi ceva drag.
Într-o lume în care alergăm mereu după lucruri extraordinare, uităm uneori cât farmec se ascunde în simplitate.
O țesătură colorată, două mâini care o țin cu grijă, un chip luminat de un zâmbet discret. Poate că nimic spectaculos. Și totuși, atât de multă frumusețe.
Poate că fericirea nu se află întotdeauna acolo unde o căutăm cu înfrigurare.
Uneori, ea este chiar în mâinile noastre. Trebuie doar să ne oprim o clipă și să o recunoaștem.
Fotografie: Mariana Negulescu Andrei
