Tunisia – între albastrul Mediteranei și casele de sub pământ

O călătorie alături de Marilena Petrescu

Sunt locuri pe care le recunoaștem după culori, altele după silueta unui monument sau după o poveste auzită cândva. Tunisia le adună pe toate: albul și albastrul caselor din Sidi Bou Said, arcadele amfiteatrului de la El Djem, vestigiile Cartaginei și locuințele săpate în pământ de la Matmata.

Prin fotografiile și însemnările sale, Marilena Petrescu ne invită să descoperim câteva dintre aceste locuri. Îi urmărim călătoria din apropierea capitalei Tunis până în sudul țării, cu opriri pentru istorie, pentru imagini și pentru întâlnirile care dau unei călătorii un înțeles personal.

Cartagina – între istorie și legendă

În apropierea capitalei se află ruinele vechii Cartagine, întemeiată de fenicieni în secolul al IX-lea î.Hr. Devenită una dintre marile puteri ale Mediteranei antice, cetatea a cunoscut prosperitatea, războaiele și distrugerea, apoi o nouă viață în epoca romană. Astăzi, situl arheologic face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Povestea începuturilor sale este legată de prințesa feniciană Elisa, cunoscută și sub numele de Didona. Potrivit legendei, ajunsă pe țărmul nord-african, aceasta a primit atât pământ cât putea cuprinde cu o piele de vită. A tăiat pielea în fâșii foarte subțiri și a delimitat astfel un teren suficient de mare pentru întemeierea unei cetăți.

Legenda adaugă farmec locului, dar și ceea ce a rămas din oraș invită la descoperire. Printre ruine, privirea caută proporții, urme și detalii. Pentru fotograf, o coloană, textura unui zid sau întâlnirea pietrei cu marea pot deveni punctul de plecare al unei imagini.

Sidi Bou Said – o plimbare în alb și albastru

Nu departe de Cartagina se află Sidi Bou Said, cu străduțe pavate, case albe și uși albastre, așezate pe colina care privește spre Mediterană.

Este un loc care se descoperă la pas. Cafenelele, micile galerii de artă și magazinele de suveniruri oferă motive de oprire, iar printre clădiri se deschid priveliști către mare.

Farmecul fotografic al așezării stă atât în ansamblu, cât și în detalii: o ușă cu ornamente, o fereastră, o plantă înflorită sau umbra desenată pe un perete alb. Repetiția culorilor dă unitate imaginilor, iar fiecare străduță oferă o altă compoziție.

În lumina puternică, suprafețele albe cer atenție la expunere. Dimineața și spre seară, umbrele mai lungi pot pune în valoare volumele și textura zidurilor.

El Djem – măreția unui amfiteatru roman

Călătoria continuă cu amfiteatrul de la El Djem, unul dintre monumentele impresionante ale Tunisiei. Construit în secolul al III-lea, acesta păstrează mărturia arhitecturii și a vieții publice din Africa romană. Din 1979 este inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Dimensiunile sale se înțeleg cel mai bine în raport cu oamenii care îl vizitează. O siluetă în dreptul unei arcade sau pe treptele vechi poate arăta amploarea construcției mai convingător decât o imagine fără reper de scară.

Pentru fotograf, arcadele repetate creează ritm, iar galeriile oferă contraste între lumină și umbră. Un cadru larg descrie monumentul; un detaliu al pietrei ne apropie de materialul din care a fost construit și de urmele timpului.

Matmata – locuințe ascunse în pământ

În sudul Tunisiei, la Matmata, arhitectura schimbă din nou înfățișarea călătoriei. Locuințele tradiționale sunt organizate în jurul unor curți săpate în pământ, cu încăperi deschise în pereții acestora. Această formă de construcție oferă adăpost față de căldura puternică a regiunii.

Aspectul neobișnuit al locului a atras și cineaștii: la Matmata au fost filmate scene din saga „Star Wars”.

Dincolo de legătura cu cinematografia, aici există case, obiceiuri și oameni care își primesc oaspeții. Marilena amintește în însemnările sale un asemenea moment: gazda care îi întâmpină cu pâine berberă, un bol cu ulei de măsline amestecat cu miere și ceai de mentă cu rozmarin.

Este un detaliu care apropie cititorul de călătorie. După monumente și peisaje, rămâne amintirea unei mese și a unui gest de ospitalitate.

Fotografia poate păstra și aceste momente: mâinile care oferă pâinea, obiectele unei încăperi, lumina dintr-o curte. Când oamenii devin subiectul imaginii, firesc este să le cerem acordul și să respectăm intimitatea casei în care suntem primiți.

O țară descoperită prin opriri și întâlniri

Cartagina, Sidi Bou Said, El Djem și Matmata alcătuiesc patru opriri diferite, fiecare cu propriul ritm. De la vestigiile antice la străduțele mediteraneene și de la arcadele romane la curțile săpate în pământ, călătoria oferă mereu alte forme, culori și povești.

Prin fotografiile și însemnările Marilenei Petrescu, descoperim o parte din această diversitate. Iar printre informațiile despre locuri se strecoară acel amănunt simplu care rămâne uneori mai mult decât o panoramă: pâinea oferită de o gazdă, la capătul unui drum.

Fotografii și însemnări de călătorie: Marilena Petrescu
Adaptare și documentare: redacția Cafeneaua Fotografilor

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *